Vara se zice ca este pe sfarsite,
ultimul weekend de vara, si alte detalii spatio-temporale, dar chiar si in
conditiile astea temperatura nu tine cont si temperaturile se mentin peste 30°C
si numarul de turisti e foarte mare. Vrem sa scapam de inghesuiala si decidem
sa mergem pe mult titratul litoral bulgaresc.
Alegem o locatie relativ
cunoscuta pentru noi, Tyulenovo (Тюленово)
nume ce il poarta din 1942. Distanta de la granita, aproximativ 30km. Numele
vechi din timpul cand Cadrilaterul apartinea Romaniei este Calacichioi, nume de deriva din mai
vechiul nume turcesc Kalaç-Köy. İnitial
satula fost locuit de populatii de origine gagauza (turcofoni de religie
crestin ortodoxa). Este un localitate/statiune cu 200 locuitori in timpul verii,
60 in restul anului, conform wikipedia. In limba
bulgara tyulen inseamna foca, dar foci (Monachus monachus) nu au mai fost vazute
in zona din anii ’80.
faleza la Tyulenovo |
Initial au fost multi doritori pentru plimbarea
asta acolo dar in dimineata plecarii ne-am adunat doar 6 oameni vrednici,
baieti si fete si am pornit spre destiantia de vacanta de o zi.
Tinta noastra este un tarm stancos cu faleze
inalte de unde se poate sarii in apa. Tot acolo sunt si trasee de escalada, o
disciplina distractiva, deep water solo, dar acum nu asta e treaba noastra.
Tinta este baie in mare, sa sarim de pe stanci. Apa de acolo este parca
diferita de apa obisnuita a Marii Negre, mai limpede, mai albastra. Startul
nostru a fost destul de greoi, dar pe la ora 12, dupa ce facem cateva
cumparaturi de la un supermarket, reusim sa pornim. Drumul pana la vama decurge
fara probleme, trecem foarte usor granita (doar cu buletinul, cum erau
creditele acum ceva vreme) si cumparam buvignieta, pt o saptamana – 25 lei.
Dupa granita, surpriza – soseaua este asfaltata proaspat, nu sunt trasate
marcaje dar asfaltul este de calitate. Sunt cateva marcaje pe marginea drumului
si limite de viteza. Incercam sa le respectam. Nu dureaza mult si ajungem si
trecem repede de prima localitate – Durankulak. Inca putin si ajungem la Shabla
si de aici facem stanga spre mare. Aici asfaltul nu mai este nici proaspat si
nici de calitate. Ne apropiem si recunoastem putin tarmul, totusi, in zona este
cantonata o baza militara, cu niste masini ce par lansatoare de rachete.
Rachetele nu se vad, dar sigur sunt undeva in zona. Ne deruteaza putin dar dupa
o scurta recunoastere a terenului gasim locul cautat. Din pacate constatam ceva
usor neplacut. Sunt valuri destul de mari. Totusi la fata locului sunt doi
bulgari si unul dintre ei sare in apa. Vedem ca nu iese foarte greu si doi
temerari dintre ai nostri decid sa intre. Eu ma multumesc sa ma uit si sa le
fac cateva poze.
temerarii |
Intradevar si ei afla pe propria piele ca iesirea din apa
poate fi dificila, si din motivul asta sezonul de baie la tarmul bulgaresc se
incheie repede. Mancam ce ne-am adus de acasa (adica din Romania) si plecam.
Avem o scurta dilema daca sa mergem pana la Dalboka la ferma de midi sa mancam
acolo sau sa mergem spre casa. Doar ce am mancat si ajungem la concluzia ca nu
e momentul sa mergem la ferma. Pornim spre casa, respectam din nou limitele de
viteza, ne depaseste un coleg de al meu, ii dau mesaj sa stie ca nu poate sa
umble nedetectat nici prin strainatate.
spre tara |
Pe drumul de intoarcere ne oprim la Vama Veche
sa facem o baie in mare. E multa lume dar din pacate lipseste ceva. Lipseste
spiritul de alta data, spiritul din Vama. Mai sunt cateva terase, din ce in ce
mai putine, de unde se aude muzica mai de calitate. Restul ... fite. Oamenii...la
fel, cativa sunt cei „hard core” care inca au spiritul de vama, restul...la fel
ca terasele – fite.
Ajungem la plaja si aici se continua in acelasi
spirit. Plaja este plina de sezlonguri si umbrelute. E multa lume la soare sau
la umbra. Sunt si cateva fete ce adopta moda topless. Desi ma uit cu placere la
ce e frumos nu sunt de acord cu acest mod de manifestare. Din nou lipseste ceva
– corturile de pe plaja. Sunt cateva corturi undeva departe spre 2 Mai.
coloniile de foci nu mai sunt |
Facem o baie, apa este buna, inotam putin, si
iesim la soare sa ne uscam. Nu mai pierdem mult timp si plecam spre casa. Ne
oprim la faimoasele clatite din vama, stam la coada si dupa vre-o jumatate de
ora ne vine randul si cumparam cateva, pentru fiecare dupa gust.
la coada la clatite |
Sa mergem sa sarim in mare de pe stanci :)Laura L
RăspundețiȘtergere😊
RăspundețiȘtergere